Constantin Dascălu: “Descentralizarea trebuie făcută după multă, multă chibzuinţă”

Constantin Dascălu, vicepreşedintele economic al Consiliului Judeţean Dolj, vorbeşte în detaliu despre ce ar însemna descentralizarea educaţiei prin transformarea inspectoratelor şcolare în direcţii ale consiliilor judeţene. Dascălu este sceptic în ceea ce priveşte succesul acestei posibile transformări, pentru că are mereu în vedere regula pe care i-a spus-o un prieten francez: „Puterea centrală nu dă niciodată din mână banii şi numirile în funcţii.“ Vicepreşedintele CJ Dolj a disecat, pentru Interview, bugetul judeţului pe anul 2008 şi a explicat în ce măsură politicul intervine în distribuirea administrativă a fondurilor către primării.

Gabriela Zanfir: Cât este estimat bugetul judeţului Dolj pe anul 2008? Vorbiţi un pic despre felul în care este structurat. Ce aduce nou faţă de anul trecut, pe ce se axează investiţiile?

Constantin Dascălu: În fiecare an, bugetul Consiliului Judeţean pleacă cu o cifră care de obicei reprezintă 70-80 la sută din cifra finală a execuţiei bugetare. Se repartizează bani prin legea bugetului de stat, dar nu la nivelul la care va fi execuţia bugetară. De fiecare dată, Consiliul Judeţean mai primeşte bani pe diverse capitole în cursul anului, ca de exemplu pentru drumuri. Anul acesta, bugetul de început al judeţului Dolj este de 1.722 miliarde de lei vechi, cu nouă la sută mai mult decât plecarea de anul trecut. Principala problemă a acestui an sunt drumurile. Din păcate, nu avem nici jumătate din suma alocată anul trecut. Avem 1.200 kilometri de drumuri judeţene, peste 600 kilometri de drumuri comunale. Pentru a întreţine şi moderniza aceste drumuri este nevoie de alocări foarte mari. Ca o noutate, prin lege, nu a mai fost dată o formulă de repartizare a sumelor de echilibrare. Astfel, Consiliul Judeţean va trebui să găsească un echilibru în repartizarea acestor sume. Vorbim despre o sumă de aproape 700 de miliarde de lei vechi. În această situaţie, CJ îşi va demonstra maturitatea şi sunt convins că repartizările cotelor defalcate se va face în funcţie de nevoile comunităţilor locale şi nu se va ţine cont de apartenenţa politică a primarilor. Tocmai de aceea avem întâlniri cu absolut toţi primarii din Dolj, la care participă inclusiv reprezentanţi ai Prefecturii, ai Inspectoratului Şcolar Judeţean şi ai altor instituţii interesate, pentru a putea face o analiză a nevoilor cât mai aproape de realitate, inclusiv o raportare la nevoile celorlalte primării.

Gabriela Zanfir: Au învăţat primăriile din mediul rural să-şi facă bugetele în mod eficient? Mereu spre finalul anului bugetar apar primării care nu mai au nici bani de salarii. Ce sfaturi le-aţi da acestora?

Constantin Dascălu: În construcţia unui buget sunt câteva secrete. În general, primarii vor să realizeze ceva, mai ales în zona investiţiilor, pentru a le putea spune alegătorilor ce au făcut ei. În aceste condiţii, lasă alte cheltuieli pe plan secund, şi aici mă refer inclusiv la cheltuielile de funcţionare ale primăriei. Există o regulă simplă în alcătuirea bugetului: în primul rând, trebuie asigurate tocmai aceste cheltuieli de funcţionare, cum ar fi salariile angajaţilor. Apoi vin şi celelalte capitole, care nu ar putea fi îndeplinite corespunzător dacă primăria nu are bani să funcţioneze. Unii nu ţin cont de această regulă, dar au început să înveţe să construiască bine bugetul. Mai există şi situaţii speciale, cum avem anul acesta în 32 de localităţi. Acestea nu pot funcţiona în parametrii normali, deoarece nu au bugetul suficient de mare. De exemplu, nu pot asigura nici măcar salariile angajaţilor. Pentru a rezolva problema, vor primi sume suplimentare de la bugetul Consiliului Judeţean Dolj. La celelalte primării nu cred că vor fi probleme, întrucât bugetele acestora am observat că sunt cu 20 sau 30 la sută mai mari decât anul trecut.

Gabriela Zanfir: Cât de mult influenţează politicul repartizarea fondurilor bugetare, atât de la Guvern către judeţ, cât şi de la judeţ către localităţi?

Constantin Dascălu: Nu putem spune că nu influenţează politicul acest lucru. Pot afirma însă că în Consiliul Judeţean Dolj acest lucru nu s-a întâmplat până acum, deşi există o majoritate în plen şi o conducere executivă care au apartenenţă politică. În mandatul nostru a fost privită cu echidistanţă culoarea politică a primarilor, iar cifrele spun acest lucru. Anul trecut avem însă exemple concrete în care Guvernul a repartizat direct bani către autorităţile locale pe criterii politice. Avem chiar şi o situaţie făcută în acest sens. Nu mi se pare normal să se întâmple aşa, mai ales că vorbim despre sume mari ce vin de la bugetul de stat direct spre localităţi. Noi avem însă mulţumirea că am repartizat banii pe criterii care ţin de nevoile comunităţilor.

Gabriela Zanfir: CJ Dolj a reuşit să strângă o sumă foarte mare pe care trebuie să o ofere drept cofinanţare pentru proiectele europene aprobate în ultimii ani. Care sunt soluţiile pentru acoperirea sumei? Cofinanţarea va fi un motiv pentru CJ să înceteze ritmul proiectelor?

Constantin Dascălu: Ambiţia Consiliului Judeţean este să strângă cât mai mult din fondurile europene disponibile. Aşa se face că am ajuns la o sumă considerabilă pe care trebuie să o alocăm pentru cofinanţarea proiectelor obţinute. Numai anul acesta, dacă ar începe toate proiectele aprobate, ne-ar trebui 400 de miliarde de lei vechi. Avem o direcţie de Afaceri Europene foarte activă, bine organizată, care s-a implicat la maxim şi a obţinut foarte multe proiecte. Am făcut o situaţie exactă a sumelor pe care le datorăm ca şi cofinanţare. O parte dintre acestea poate fi acoperită din bugetul propriu, însă, dacă vor începe efectiv lucrările la mai multe proiecte în 2008, vom fi nevoiţi să extindem creditul bancar al CJ Dolj. În bugetul pe 2008 am asigurat şi două poziţii specifice, una dintre ele referindu-se la TVA-ul acestor investiţii, care vor fi decontate ulterior de Guvern. Soluţii există, după cum vedeţi. Judeţul Dolj ar pierde foarte mulţi bani, zeci de milioane de euro, care vin de la Uniunea Europeană, şi nu am permite acest lucru. Avem multe proiecte interesante, cum ar fi introducerea unui feribot la Rast, proiecte transfrontaliere, un incubator de afaceri ce duce la dezvoltarea Parcului Industrial şi multe altele. Oricum, de când sunt eu în Consiliul Judeţean am văzut că CJ nu a dus lipsă niciodată de fonduri, mai ales dacă vorbim despre aducerea finanţărilor externe.

Gabriela Zanfir: Există prevederi fiscale care incomodează alcătuirea eficientă a bugetului? Ce aţi schimba din acest punct de vedere?

Constantin Dascălu: Pentru a creşte autonomia consiliilor judeţene şi a consiliilor locale, ar fi normal ca prin bugetul de stat să fie acordate sume mai mari de la început. De regulă, rămân sume foarte mari la buget, care sunt apoi oferite în cursul anului direct către autorităţile locale, cu diverse ţinte de investiţii, fără a fi consultat Consiliul Judeţean sau o altă autoritate. De exemplu, anul trecut Guvernul a împărţit 50 la sută din banii ce au venit în judeţ. Dacă ar fi să schimb ceva, asta ar fi: să fie lăsate la dispoziţia consiliilor judeţene sume mai mari. Mai bine ştiu autorităţile locale ce nevoi are comunitatea decât cineva de la centru. Acum câţiva ani, când am intrat în politică, un prieten al meu din Franţa mi-a spus să ţin minte un lucru: „Niciodată puterea nu va da din mână banii şi numirile în funcţii“. Timpul mi-a demonstrat că prietenul meu are dreptate.

Gabriela Zanfir: Pachetul de legi ale învăţământului propuse de ministrul Educaţiei cuprinde şi o referire la transformarea Inspectoratelor Şcolare Judeţene în direcţii la nivelul consiliilor judeţene. Ar fi acesta un lucru bun?

Constantin Dascălu: Acum trei ani şi jumătate, când am venit eu în Consiliul Judeţean, exista această discuţie: finanţarea învăţământului în alte condiţii. M-am implicat mult în tot acest timp pentru găsirea unor soluţii. Descentralizarea aceasta trebuie făcută într-un mod echilibrat, în urma unui studiu de impact, a unei analize foarte atente. După cum v-am mai spus, puterea are tendinţa, dar şi obiceiul, să nu lase din mână banii şi nici numirile în funcţie, şi atunci autorităţile locale ar fi puse într-o situaţie dificilă. Problema este foarte delicată. Am studiat şi cazuri ale altor ţări, iar situaţia este diferită de la stat la stat. Sunt ţări în care există şcoli de interes local, şcoli de interes regional şi şcoli de interes naţional, care sunt finanţate ca atare. De asemenea, în alte state există şi un învăţământ privat puternic. Din păcate, în România, acesta este tratat cu neseriozitate, deşi există exemple de instituţii de învăţământ private cu rezultate foarte bune. Avem şi în Craiova un exemplu, UCECOM-ul. De la an la an, acolo se încearcă atingerea unor criterii bune de performanţă, dar cadrele didactice nu primesc bani de la învăţământ aşa cum ar trebui. Descentralizarea trebuie făcută după multă, multă chibzuinţă. Nu ştiu cât de pregătit este învăţământul, mai ales dacă ţinem cont de suma mare rămasă necheltuită anul trecut pentru investiţiile în infrastructură, adică aproximativ 230 de miliarde de lei vechi necheltuiţi. A existat acolo o lipsă de coordonare între ISJ şi consiliile locale. A contat şi faptul că ISJ nu a făcut apel la CJ pentru a putea oferi din experienţa noastră, astfel încât banii să fie mult mai rapid trecuţi prin circuitul de achiziţie publică. În 2008, sumele alocate pentru infrastructura din învăţământ vor fi mult mai mari şi sper că acestea vor intra pe circuitul normal de cheltuire, pentru ca toate investiţiile să fie realizate.

Gabriela Zanfir: Ţinând cont de evoluţia ultimilor ani, cum vedeţi dezvoltarea Doljului din punct de vedere economic pentru următorii cinci ani?

Doljul va avea o dezvoltare foarte accelerată în următorii ani. Am avut o perioadă de stagnare 10-12 ani după revoluţie, dar în ultima perioadă deschiderea a fost mult mai mare. Pentru mediul economic se arată vremuri bune, în special dacă se va concretiza venirea Ford în Craiova. Avem foarte mulţi investitori care ne caută, şi nu doar cei interesaţi să colaboreze cu Ford. Acum există deschiderea necesară la toate autorităţile. Sunt absolut convins că Doljul se va bucura de o dezvoltare rapidă în perioada următoare. Chiar şi în perioada de stagnare, mediul privat din judeţul Dolj s-a dezvoltat prin propriile forţe, individual. Întreprinderile mici şi mijlocii au reuşit să preia surplus de forţă de muncă de pe piaţă. Vor veni şi foarte mulţi bani pe fonduri europene, astfel încât nu am nicio îndoială că Doljul va reprezenta un punct mare de atracţie pa harta României.