Eu sunt cetăţean european, pentru că am cetăţenia unui stat membru UE. Să ştiţi şi voi toţi că aveţi, de fapt, două cetăţenii: română şi europeană. Nu doar figurativ vorbind, ci juridic vorbind, pentru că ambele sunt două calităţi recunoscute de lege. Cetăţenia română e recunoscută şi definită de Constituţia României, cetăţenia europeană este recunoscută şi definită de Tratatul de la Maastricht, intrat în vigoare în 1993.
Un alt lucru pe care trebuie să îl ştiţi este că cetăţenii europeni, în spaţiul european, se bucură de patru libertăţi fundamentale, din care una ii vizează direct. Cele patru libertăţi au fost instituite cu mult înaintea cetăţeniei europene, încă din 1957, prin Tratatul privind Comunitatea Economică Europeană. Ele sunt: libera circulaţie a persoanelor, libera circulaţie a mărfurilor, libera circulaţie a capitalurilor şi libera circulaţie a serviciilor.
Parte din libera circulaţie a persoanelor este libera circulaţie a forţei de muncă, la care contribuie din plin şi libera circulaţie a capitalurilor, respectiv a serviciilor. Ei bine, toate aceste lucruri care se găsesc în documentele constitutive ale UE sunt adesea uitate de cei care astăzi conduc Europa.
Am făcut toată această introducere pentru ca toată lumea să poată înţelege mai bine ce se întâmplă cu una dintre directivele care urmează să fie aprobată la Bruxelles şi despre care am aflat azi, în conferinţa lui Marian Jean Marinescu.
„Există o directivă a liberalizării pieţei de muncă pentru persoane din terţe ţări, care au înaltă calificare”, a spus europarlamentarul. Cu alte cuvinte, acolo unde românii, ca cetăţeni europeni, nu au deplinul drept de muncă, cetăţenii din terţe state, adică state nemembre UE, vor avea acest drept. Mi se pare umilitor.
Marian Jean Marinescu a spus astăzi că o să propună câteva amendamente, tocmai pentru ca acest act normativ să nu mai fie umilitor şi tocmai pentru ca el să respecte actele constitutive ale UE.
„Eu am propus: nu putem să discutăm despre o politică legală de migraţie a forţei de muncă din ţări din afara UE, atâta timp cât libertatea forţei de muncă din interiorul UE e îngrădită. Mai întâi trebuie să existe libertate totală în interiorul UE. Dacă această directivă va fi aprobată, vreau să apară în textul ei aşa: ţara care aduce persoane din state terţe trebuie să elimine restricţiile privind persoanele din Uniune pe domeniul respectiv.. Mi se pare o chestiune corectă. Am reuşit să am o convorbire cu comisarul Frattini şi mi-a spus că o să se uite cu atenţie pe această propunere”, a spus Marijean.
Dacă nu are succes, atunci mă gândesc că ar fi cazul ca România să acţioneze instituţiile UE în instanţă la Curtea Europeană de Justiţie pentru a obţine pentru cetăţenii ei drepturile garantate de tratatele constitutive.
Subsemnatul Abugararah Mansour cetatean roman, cu domiciliul stabil in Romania, orasul Vulcan, str. Valea Ungurului, nr 84 A, jud Hunedoara.
In data de 28.10.2008 am calatorit cu agentia de zbor TAROM cu un bilet dus-intors Bucuresti-Tel Aviv. La sosirea mea in aeroportul Ben Gurion mi-a fost refuzata intrarea in Israel pe motiv ca am domiciliul in orasul Rafa, Gaza ceea ce este o eroare deoarece eu am domiciliul stabil in Romania conform anexelor atasate adresei mele: carte de identitate romaneasca, certificat de nastere romanesc, pasaport romanesc.
De mentionat ca stau in Romania din 16.09.1981, adica de 27 de ani si am vizitat orasul Rafa de 8 ori acumuland 98 de zile adica in medie 4 zile/an in cei 27 de ani amintiti.
De mentionat ca am trei surori si un frate in Israel in localitatea Lud si Rahat si detin un pasaport Palestinian expirat si un buletin de identitate conform anexelor.
Cu speranta sa primesc raspuns favorabil la adresa .