Primii paşi Ford spre Craiova

Niciodată nu vom şti în mintea cărui om a încolţit prima dată ideea cumpărării de către Ford a Daewoo Craiova. De asemenea, va fi foarte greu pentru cineva să desluşească ce s-a întâmplat în culisele acestei mari investiţii. Urmărirea etapelor oficiale se face însă lesne. Astfel, primul pas al privatizării a fost făcut de statul român, care a preluat în august 2006, prin intermediul companiei Automobile Craiova, acţiunile pe care coreenii de la Daewoo Motor le deţineau la uzina din Bănie. Autorităţile au ajuns astfel să deţină 72,4 la sută din acţiunile companiei. De atunci într-un singur an sosirea Ford la Craiova era deja parafată.

Curios este faptul că primarul oraşului, Antonie Solomon, a declarat în iulie 2007 că el ştia de mult despre sosirea Ford. „Despre Ford, n-am ce să zic. Eu ştiam că vor veni la Craiova. De altfel, şi preşedintele Băsescu mi-a zis, când era la mine în birou, la summit-ul Balcinet pe care l-am organizat în Craiova, că americanii vin sigur la Daewoo. Mi-a zis totuşi să nu dau informaţia mai departe pentru că, dacă se află, coreenii vor creşte preţul acţiunilor”, a declarat Solomon. Summitul Balcinet a avut loc la sfârşitul lui septembrie 2005, deci cu aproximativ un an înainte ca statul să devină acţionar majoritar al Daewoo Craiova.

Autorităţile au făcut public anunţul de vânzare al pachetului de acţiuni la începutul lui 2007. Primele două companii mari care şi-au anunţat interesul pentru preluarea uzinei de la Craiova au fost General Motors şi Ford. Intenţiile de a participa la licitaţie şi le-au exprimat şi Renault-Nissan şi Chery Automobile (China).

Singura ofertă depusă în cadrul licitaţiei a fost cea a Ford. Autorităţile au purtat însă discuţii cu cel puţin încă un ofertant, după cum a dezvăluit premierul Călin Popescu Tăriceanu la ceremonia de semnare a contractului de privatizare organizată la Craiova. Acesta a precizat că le-a spus celor doi competitori aflaţi în cursa pentru privatizare, Ford Motor Company şi General Motors, că vrea ca la Craiova să se realizeze un proiect mare industrial. „Din discuţiile cu General Motors am înţeles că ei aveau un proiect mic, care doar menţinea compania în viaţă“, a spus Tăriceanu.

Contractul de vânzare a acţiunilor deţinute de stat către Ford Motors a fost semnat în septembrie 2007, la Salonul Auto de la Frankfurt. Ulterior, americanii şi oficialităţile române au participat la o ceremonie organizată la Craiova, pentru semnarea contractului în limba română.

Ce presupune contractul

Ford a plătit 57 de milioane de euro pentru preluarea acţiunilor deţinute de stat la fabrica de automobile. Americanii s-au angajat să facă investiţii de 675 de milioane de euro pentru modernizarea uzinei.

Reprezentanţii companiei au anunţat, la semnarea contractului, că aproximativ 90 la sută din producţia Ford la Craiova va fi destinată exporturilor pe pieţe europene. Compania nu a dezvăluit ce model o să fie produs la Craiova, singurul detaliu pe care l-a oferit în acest sens fiind faptul că nu are în vedere construirea unui model cu preţ redus. În condiţii normale, primul autovehicul ar fi trebuit să iasă pe uzina Ford de la Craiova la finalul lui 2008.

Planurile americanilor spun că fabrica va avea, în 2011, o capacitate de producţie de 300.000 de unităţi anual, ceea ce înseamnă 821 de maşini produse zilnic. La acea dată, Ford va avea un rulaj pe partea de producţie în România de circa un miliard de euro, conform spuselor lui Fleming. Pentru ca toate aceste cifre să devină sustenabile, americanii au anunţat că intenţionează să mărească numărul de angajaţi până la 9000.

Una dintre dilemele privatizării Automobile Craiova este cea a terenului pe care se întinde fabrica. AVAS nu a făcut public nici acum, la patru luni de la semnarea contractului, dacă Ford a preluat şi acest teren. De altfel, există chiar un proces pe rol în acest sens, intentat împotriva AVAS de către portalul Hotnews.ro. Jurnaliştii reclamă încălcarea legii liberului acces la informaţii publice. „În baza unor informaţii care indicau prezenţa în oferta de privatizare a unor proprietăţi imobiliare, nereflectate în preţ, HotNews.ro a solicitat AVAS, în baza legii accesului la informaţii, detalii despre situaţia proprietăţilor imobiliare ale Automobile Craiova înainte şi după semnarea contractului de privatizare cu Ford. Răspunsul autorităţii a fost că datele sunt secrete”, conform Hotnews.ro. Jurnaliştii au câştigat la prima înfăţişare, luna aceasta. Hotărârea Tribunalului poate fi însă atacată cu recurs.

Comisia Europeană: Ford a primit ajutor de stat

La o lună după semnarea contractului cu Ford, Comisia Europeană s-a autosesizat că în cazul preluării fabricii de la Craiova ar fi vorba despre un ajutor de stat acordat americanilor, nenotificat anterior executivului european. Începerea anchetei europene în acest caz a fost primită rău de oficialii români, în special de cei locali, întrucât ea se poate încheia cu izgonirea companiei americane din Craiova.

În ceea ce priveşte demararea anchetei, au existat voci care au susţinut că în spatele acesteia ar fi fost adversarii politici ai guvernului Tăriceanu, pentru a ştirbi un eventual succes al executivului liberal. Teoria a fost lansată de prefectul de Dolj, Silviu Dumitru, la scurt timp după anunţul făcut de Comisia Europeană.

O altă incertitudine legată de ancheta europeană, în afara rezultatului ei, a fost durata investigaţiilor. La început s-a vehiculat chiar şi o perioadă de un an şi jumătate până la formularea unui răspuns. Cele mai optimiste previziuni scurtau această durată la opt luni. Realitatea a demonstrat însă că există entităţi mai importante decât procedurile europene, astfel încât Comisia a dat un răspuns în timp record: cinci luni.

Răspunsul, dat pe 27 februarie, a fost unul negativ pentru România: Ford a beneficiat de ajutoare de stat, sub forma unei serii de condiţii impuse de stat pentru ofertanţii uzinei, care au scăzut astfel preţul de vânzare al fabricii. Aceste condiţii ar fi producerea a minimum 200.000 de maşini în cel de-al patrulea an de la preluare, continuarea activităţii curente timp de patru ani şi menţinerea actualilor salariaţi.

Rezultatul: Comisia Europeană a cerut Ford să înapoieze statului român ajutorul pe care l-a primit, evaluat de experţii europeni la circa 27 de milioane de euro. Cu alte cuvinte, preţul real al Automobile Craiova ar fi de 84 de milioane de euro. Vestea bună este că executivul european acordă totuşi o a doua şansă Ford, în sensul că, dacă americanii vor plăti statului român diferenţa de bani, contractul rămâne valabil. Vestea şi mai bună este că americanii par decişi să nu renunţe la fabrica de la Craiova. Reprezentanţii Ford au anunţat că vor plăti suma impusă de Comisia Europeană.

Vine Ford. Vom avea o altă Craiova?

Nu e nevoie să fii analist economic sau sociolog pentru a realiza că oraşul va fi altul odată cu sosirea Ford. În primul rând, Craiova o să apară pe harta Europei. În al doilea rând, va exista o explozie a locurilor de muncă. „La fiecare angajat Ford, o să existe cel puţin alţi 4 angajaţi la furnizorii Ford care vor sosi în zonă”, a spus premierul Tăriceanu cu ocazia semnării contractului de privatizare. Iar dacă Ford intenţionează să ajungă la 9000 de angajaţi, s-ar crea cel puţin 45.000 de locuri de muncă în Dolj, cifra care acoperă de trei ori rata şomajului din Dolj. În luna ianuarie, aceasta a fost de 5,3 la sută, respectiv 15.509 persoane.

Piaţa imobiliară a început deja să fremete. Fie că este vorba de locuinţe, fie că este vorba de terenuri, preţurile au crescut simţitor, şi asta încă înainte ca executivul european să prezinte concluziile anchetei asupra privatizării Daewoo. Firmele partenere Ford prospectează Craiova încă dinaintea semnării contractului de privatizare. Nu mai e un secret pentru nimeni goana după terenuri a investitorilor.

Va exista în Craiova o infuzie de capital istorică în următorii ani. Municipalitatea stă cu ochii ca pe butelie pe americani.

Oamenii de afaceri craioveni simt şi ei foarte bine măsura în care Ford este o mană cerească pentru oraş. Constantin Popeci, unul dintre marii industriaşi ai oraşului¸ care a colaborat şi cu Oltcit, şi cu Daewoo, a analizat, pentru Interview, ce înseamnă venirea americanilor: „Fordul pentru Craiova înseamnă o mană cerească. Va veni un El Dorado. Ce se întâmplă astăzi la Cluj se va întâmpla anul viitor la Craiova. Pentru că la Cluj a venit Nokia, Nokia dezvoltă domeniul IT, pe lângă facultăţi. Şi au început să vină şi alte firme din China care vor să se dezvolte în zona aceea. Când va veni Ford, mai sunt necesare în jurul Craiovei în jur de o sută de hectare de hale, în care ei să îşi desfăşoare orizontala, adică cei care livrează pentru ei. Vă daţi seama că asta pe mine m-ar dezavantaja, aparent, pentru că vor căuta să ia oameni de-ai noştri bine formaţi. Eu atunci va trebui să lea dau un salariu mai bun, ca să-i ţin.

Din toată treaba aceasta oamenii câştigă, municipalitatea câştigă, pentru că Fordul se va implica poate de la asfaltări până la echipa de fotbal, la tot ce se întâmplă în Craiova, plus viaţa culturală, apoi reclame la ziare, la reviste, la televizor şi aşa mai departe. În acelaşi timp eu cred că voi lucra destul de mult în Ford, fiindcă atunci când s-a făcut Oltcitul noi am lucrat foarte mult pentru ei şi am făcut multe modificări, în multe hale. După aceea, când a venit Daewoo, noi am făcut modificările în hală şi bineînţeles că trebuie să le facă cineva şi pentru Ford.

Nu cred că Ford are interesul să aducă constructori sau fabricanţi de la Bucureşti, pentru că numai cazarea i-ar costa mai mult decât ne plătesc pe noi. Cu alte cuvinte, constructorii locali şi noi vom reuşi să avem lucrări foarte multe. Prima etapă, de refacere a halelor, şi construcţiile noi vor fi în jur de 300 de milioane de euro. Aceasta se va desfăşura probabil în trei ani, trei ani şi jumătate. Cu alte cuvinte, sunt bani care vin pentru asta, plus halele care vor fi făcute în jurul Craiovei. Eu am discuţii cu peste 10 parteneri care vor să facem împreună diferite subansamble.”

Cât despre lipsa terenurilor, care reprezintă marea problemă a partenerilor Ford în acest moment, Popeci susţine că aceasta nu este chiar o tragedie, explicând că şi dacă producătorii de subansamble îşi stabilesc sediul la 50 de kilometri de Craiova, nu există niciun dezavantaj. „Nu asta e problema. De ce? Pentru că ei nu trebuie să facă lângă Daewoo, ci la Cârcea, o fabrică de 5 hectare, una la Şimnic sau la Băbeni, una de încă 5 ha, una la Filiaşi, pe platforma de la Filiaşi, tot de 5 hectare. Pot să facă chiar la Calafat. Nici nu e indicat să se facă în Craiova, pentru că ei au o interdicţie ca la 35 de km de Craiova să lase liber, ca forţa de muncă să o absoarbă ei. Pentru că tot ce este sub 35 de kilometri, atunci ce vor face? Nu vor mai avea cei de la Ford de unde să angajeze pentru că îi vor lua ceilalţi. Se vor face câteva hale pe ruta Şimnic-Craiova, deoarece sunt unele cataliste care nu se pot transporta uşor. De exemplu, dacă faci partea de jos, şasiul unui autovehicul, şi îl transporţi, transporţi 20 de şasie, care cântăresc două tone. Ori nu îţi convine să vii cu două tone de la Calafat cu o maşină care cară 20 de tone. Dar dacă faci baterii, faci roţi, faci braţe, alea se transportă de oriunde. Costurile per bucată sunt mici.”

 

O întrebare la care ar trebui să răspundă autorităţile locale este următoarea: E Craiova pregătită pentru schimbările pe care le va aduce Ford? Avem de unde să scoatem 45.000 de muncitori? Vom şti să folosim banii din taxe şi impozite bine, în interes public, pentru dezvoltare? Avem şcoli pentru copiii americanilor care inevitabil vor locui în oraş? Şi seria de întrebări poate continua la nesfârşit. Până una, alta, nici măcar nu suntem pregătiţi să oferim un răspuns prompt şi coerent la o solicitare simplă a multitudinii de investitori adiacenţi Ford: câteva palme de pământ, pe care să construiască, să se dezvolte, şi, implicit, să dezvolte oraşul.

Gabriela Zanfir, Interview, nr. 3