Cum să distrugi imaginea României dintr-o lovitură

Când te preocupă imaginea ta ca ţară, dacă ai fi o ţară sănătoasă la cap, ai avea grijă de cei care pun etichete imaginii tale. Dar dacă te numeşti România şi eşti condusă de nişte incompetenţi duşi cu pluta, o să îi tratezi pe responsabilii cu eticheta … cu fundul.

Când aterizează, îi laşi de proşti la aeroport, fără posibilitatea să ajungă în oraş. Când într-un final îi încolonezi într-un autobuz oficial, şi le promiţi că vor circula fără probleme pe culoarul oficial, eliberat de trafic, şoferul are grijă să îi ducă fix în traficul celebru al Bucureştiului. Când ajung să îşi ridice acreditările, o problemă tehnică minoră - nu mergea imprimanta, face ca o bună parte din ei să rămână fără ecusoanele de acreditare. Lipsa ecusoanelor, deşi cauzată de organizatori, a lăsat mulţi jurnalişti străini pe dinafara Palatului Parlamentului.

Cei care au avut totuşi norocul să intre, au intrat degeaba, pentru că sistemul de sonorizare nu funcţiona, astfel încât nu au putut auzi discursul susţinut de Bush în altă parte a Bucureştiului, transmis live în sala de presă a PP. Mai mult, ştirile de la TV au spus cum organizatorii au avut grijă ca singurele produse alimentare aflate la barul din Parlament să fie biscuiţi, astfel încât presa de pe 7 continente să moară de foame, în cazul în care oamenii nu şi-au adus sandvişul la pacheţel.

Autorităţile române nu îi suportă pe jurnaliştii români. Pentru ei, suntem un fel de insecte bâzâitoare, oribile, care “merită şi trebuie” strivite, în orice fel, moral sau fizic. Dar să îi trateze la fel şi pe cei care ne vizitează din toate continentele lumii, e incalificabil. Şi dacă România are o etichetă găunoasă, să fiţi convinşi că episodul de la summit garantează că eticheta asta va dăinui încă pentru mult timp de aici înainte!

Pentru că presa din străinătate a reacţionat prompt, fără să poată fi acuzată că e tonomat. Iată cum:

Fără taxiuri, fără ecusoane, fără sunet - bun venit în România, gazda summitului NATO din 2008, relatează Reuters, referindu-se la o serie de probleme întâmpinate de jurnaliştii veniţi la Bucureşti pentru acest eveniment.

Jurnaliştii care au sosit pentru o conferinţă a Alianţei în această ţară fostă comunistă, care a aderat recent, au avut primul şoc la Aeroportul Otopeni, ieri, când au constatat că nu sunt taxiuri care să îi transporte până în centrul Bucureştiului, continuă reportajul un jurnalist Reuters.

Reporterii au fost invitaţi să ia un microbuz oficial şi li s-a spus că acesta va putea folosi culoarul unic instalat pe stradă, până în oraş, dar nu a fost aşa.

După ce au rămas blocaţi prin trafic timp de 90 de minute, unii jurnalişti au fost împiedicaţi să intre în centrul de presă al summitului, deoarece calculatoarele nu au putut tipări ecusoanele de acreditare. Altora li s-a spus că cererile lor sunt încă verificate de securitate.

“Reveniţi peste două ore”, i s-a spus unui reporter al agenţiei Reuters. Unii jurnalişti încă nu aveau ecuson miercuri, la o zi după sosire, şi li s-a interzis intrarea la summit.

Odată ajunşi în Palatul Parlamentului, care are 3.000 de săli şi a fost construit sub numele “Casa Poporului” de fostul dictator Nicolae Ceauşescu, jurnaliştii au întâmpinat o nouă problemă.

Buzele preşedintelui american George W. Bush s-au mişcat în tăcere, în timp ce susţinea un discurs într-un alt loc din oraş (conferinţa de presă de la Palatul CEC dn această dimineaţă - n.r). Legătura audio nu funcţiona, iar căştile nu sosiseră.

Vocea lui Bush a răsunat dintr-o dată prin sălile de marmură după ce pronunţase două treimi din discurs, conexiunea fiind stabilită.

Căştile au sosit la o oră după ce terminase, dar înregistrarea promisă de la o conferinţă în care miniştri şi lideri de opinie de ambele părţi ale Atlanticului au dezbătut subiecte legate de summit nu a fost furnizată.

În schimb, jurnaliştii au putut viziona imagini cu limuzinele care aşteptau la aeroport.

Preluat de pe www.evz.ro